Consiliul Raional Sîngerei

Switch to desktop Register Login

Prezentare Raion

Head

Raionul Sîngerei în contextul regional, național și internațional

 

Formaţiunea teritorial-administrativă, atestată sub numele de raionul Sîngerei, a fost înfiinţată la 11 noiembrie 1940, în baza unei hotărîri a Sovietului Suprem a RSS Moldoveneşti, la cîteva luni după ce trupele ruseşti au intrat în spaţiul dintre Nistru şi Prut. Iniţial, în componenţa lui intrau doar o parte din localităţile actuale, celelalte aparţinînd raionului Chişcăreni, cu care mai tîrziu a fuzionat raionul Sîngerei. Drept centru administrativ al noii structuri a fost numit orașul Sîngerei.

Raionul Sîngerei este amplasat în partea central – nordică a Republicii Moldova, la o distanță de 114 km de municipiul Chișinău și la 25 km distanță de municipiul Bălți. Unitatea administrativ-teritorială se învecinează, la nord, cu raionul Drochia, la est, cu raionul Florești, la sud, cu raionul Telenești, la vest, cu raionul Ungheni și la nord-vest cu raionul Fălești și municipiul Bălți.

În contextul internațional, raionul Sîngerei joacă un rol important în fortificarea relațiilor transfrontaliere. În perioada anilor 2013 – 2015, Consiliul Raional Sîngerei este Beneficiarul a două proiecte transfrontaliere în cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013. Primul proiect de dezvoltare a infrastructurii economice Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei rețele agricole transfrontaliere este implementatîn parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, România; Agenția Regională pentru Reconstrucție și Dezvoltare Odessa, Ucraina; Agenția pentru dezvoltarea socio-economică „BizGates”, Republica Moldova. Celălalt proiect pentru cooperarea educațională Platforma virtuală pentru schimburi transfrontaliere de tineri a fost implementat având ca parteneri Inspectoratul Școlar Județean Iași, România; Organizația publică pentru tineret „Noua Generație a Europei”, Ucraina; Consiliul Raional Reni al Regiunii Odessa, Ucraina; Asociația Tinerilor Români din Basarabia și Bucovina, România.

De asemenea, raionul Sîngerei reprezintă un actor dinamic în cooperarea transfrontalieră, fiind membru al Asociației „Euroregiunii Siret-Prut-Nistru”, al Euroregiunii „Prutul de Sus”, al Uniunii Consiliilor Raionale din Republica Moldova.

 

Organizarea administrativ – teritorială

 

Raionul Sîngerei are în componența administrativă 70 de localități, care sunt organizate administrativ - teritorial în 26 de unități administrativ - teritoriale: 2 orașe - Sîngerei și Biruința, 1 sat - Rădoaia și 23 de comune: Alexăndreni, Bălășești, Bilicenii Noi, Bilicenii Vechi, Bursuceni, Chișcăreni, Ciuciueni, Copăceni, Coșcodeni, Cotiujenii Mici, Cubolta, Dobrogea Vechea, Drăgănești, Dumbrăvița, Grigorăuca, Heciul Nou, Iezărenii Vechi, Izvoare, Pepeni, Prepelița, Tăura Veche, Sîngereii Noi, Țambula. În componența administrativă a or. Sîngerei este inclus satul Vrănești.

 

Stema și drapelul

 

Stema. Pe argint, un pâlc de sîngerel (toponimul Sîngerei provine de la cuvântul sînger, sîngerel – un arbust rămuros, cu flori albe și fructe negre care, în anotimpurile reci, capătă o culoare roșietică (Cornus sanguinea), desfrunzit, de culoare roșu-sanguin crescînd dintr-o talptă diminuată, de acceași culoare. Scutul este timbrat de o coroană raională.

Drapelul. O pânză dreptunghiulară, albă, cu talpă diminuată, de culoare roșu-sanguin din care crește un pâlc de sîngerel desfrunzit, de aceeași culoare. Simbolizează denumirea unității administrativ-teritoriale.

Autor: Silviu Andrieș-Tabac. Pictor: Mariana Șlapac.

Aprobări: 29 iulie 2005 și 14 septembrie 2005 de către Comisia Națională de Heraldică.

Stema raionului Drapelul raionului
stema singereiului2 Singerei rajon flag

Poziția geografică

Relieful raionului este predominant de câmpie deluroasă ce face parte din Câmpia Colinară a Bălților. Partea central-vestică a zonei o ocupă dealurile Ciulucurilor, cu înălțimi marcante de 250-350 m. Partea de est se învecinează cu Podișul Nistrului, unde culmile colinare și vârfurile dealurilor au mari altitudini. Văile râurilor sunt în general largi și întinse, costișele dealurilor din apropiere fiind prelungite, domoale. Mai repezi sunt versanții colinelor ce împrejmuiesc vâlcelele semi-închise, hârtoapele, zăvoaiele.

Rețeaua hidrografică este formată din ape curgătoare (rîuri, rîulețe, pâraie) și stătătoare de diferite dimensiuni (lacuri, heleșteie, iazuri). Limitele de nord și de est ale zonei sunt marcate de râul Răut, pe cursul său mediu. Partea de est este străbătută de Ciulucul Mare (60 km) cu afluentul său Ciulucul Mic (58 km) și coafluentul Ciulucul Mijlociu (45 km). Aceste rîuri acumulează apele mai multor pâraie, fiecare formând microbazinele lor cu trăsături hidrografice mai mult sau mai puțin comune. În Răut se varsă râulețele: Solonețul, Iligacea, Chiua, care străbat partea de est a zonei. Spațiul ocupat de apele de suprafață constituie 3265 ha, ceea ce reprezint 3,16 % din suprafața raionului.

Clima locală are un caracter continental temperat, cu temperaturi medii anuale pozitive. Temperatura aerului oscilează vara între +18o C și +30o C, iarna între – 30o și – 13o. Pe întreg parcursul anului predomină vânturile din nord și nord-vest, precum și din sud și sud-est. Presiunea atmosferică medie anual este cea generală pe republică – 763-764 mm coloană de mercur.

Solurile. În zonă predomină solurile de cernoziom, în amestec cu cele cenușii și brune de pădure. Clima și solurile sunt favorabile agriculturii.

Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Pădurile sunt rare, acestea ocupând suprafețe neînsemnate pe colinele și văile din apropierea satelor: Rădoaia (Pădurea Rădoaiei), Heciul Vechi (Pădurea Veche), Chișcăreni (Pădurea Popii), Coșcodeni (Zîmbroaia), Dumbrăvița (Rădiul), Prepelița (Schinăriile). În total, pădurile și fâșiile forestiere ocupă o suprafață de 11 239 ha. Speciile de arbori mai răspîndite sunt: stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură agricolă: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță de vie.

Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, mistrețul, bursucul, țistarul, iar dintre păsări: vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârniche, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Cele mai răspândite specii de pești din lacuri și iazuri sunt: crapul, sîngerul, novacul, carasul, știucă, șalăul, plătica, baboiul, țiparul.

Zăcăminte. Resursele de subsol cele mai însemnate sunt: calcarul, gresia, nisipul, argila.