Astăzi, la bustul lui Valeriu Gafencu din Parcul orașului Sîngerei, conducerea raionului, reprezentată de președintele Cristian Cainarian și vicepreședinții Ivan Cebotari și Vera Serbușca, alături de funcționari publici și cetățeni, au depus flori în semn de recunoștință pentru cel care a rămas un simbol al demnității și jertfei în fața regimului totalitar.

Născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, Valeriu Gafencu și-a dedicat viața apărării credinței ortodoxe și idealurilor naționale. Student la Facultatea de Drept și Filosofie din Iași, a fost un tânăr plin de idealuri și convingeri, dorind să insufle generației sale valori morale și patriotice. S-a implicat activ în mișcarea „Frățiile de Cruce”, o organizație naționalist-creștină ce promova un mesaj de unitate și iubire față de țară și credință.

În 1941, la doar 20 de ani, a fost arestat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru activitatea sa politică și naționalistă. A fost închis în închisorile de la Aiud, Pitești și Târgu Ocna, locuri unde a suferit o durere fizică extremă, dar a găsit puterea de a rezista, făcând față torturii fizice și psihologice. De-a lungul acestor ani de detenție, a devenit un sprijin moral pentru ceilalți deținuți, ajutându-i prin credința și bunătatea sa. A fost considerat de camarazii săi de detenție un om cu o spiritualitate profundă și o bunătate nemăsurată.

În ciuda condițiilor inumane și a bolii grave care l-a doborât, Valeriu Gafencu a refuzat medicamentele primite, oferindu-le altor deținuți, ceea ce a fost un act de sacrificiu suprem și iubire față de semeni. A fost condamnat să moară în închisoare, iar pe 18 februarie 1952, la vârsta de doar 31 de ani, Valeriu Gafencu a murit la Târgu Ocna, dar nu a dispărut niciodată din memoria celor care au avut privilegiul de a-l cunoaște.

Supranumit de Nicolae Steinhardt „Sfântul Închisorilor”, Valeriu Gafencu a rămas o figură simbolică a curajului, credinței și sacrificiului în fața regimului totalitar. El a devenit un model pentru toți cei care nu au renunțat la principiile lor și au ales să-și apere idealurile în fața nedreptății, fiind un exemplu luminos pentru generațiile de astăzi și cele viitoare.